Suflet cernit

Mi-e toamnă bacoviană în suflet,
cerne o ploaie de doruri mărunte,
la teatrul vieții mi-am luat bilet,
să uit de gândul negativ de sub frunte...

Ploaia urâtă îmi udă părul bălai,
o las să își facă plăcerea,
ea mă are, tu nu mă mai ai,
mi-e tot mai acută durerea...

Aștept soarele ca pe-o minune
să dea căldură sufletului meu
care îmi este făcut fărâme,
să pot să fiu din nou EU...

Magda Ignat
21.10.2015