„DINCOLO DE PROFAN”, Katy Șerban

DINCOLO DE PROFAN

Katy Șerban

Miruiește-mă, Doamne!

Atinge-mă, Doamne,
cu mirul tău cel sfânt
pe fruntea
prea muncită de nesomn,
că nu sunt numai spirit,
sunt și de pământîn straiul meu de om


„DINCOLO DE PROFAN” este drumul liric străbătut în acest frumos volum de poezie, spre Divinitate. Întrebări și răspunsuri, ambele fiind de multe ori abstracte indiferent de împerecherea rimelor sau tehnica versurilor cu rimă „albă”... Răspunsul lasă loc altor diferite răspunsuri în funcție de exercițiul cultural al fiecărui cititor în parte...
   Nu trebuie să fi un expert în domeniul religios, poți fi un profan sau chiar DINCOLO DE PROFAN pentru a citi si reciti poemele acestui volum de poezie, semnat de doamna Katy Șerban!
   Închei această scurtă prezentare de carte doar cu... :


O SIMPLĂ RUGĂ
Katy Șerban 

Ascultă-ne Doamne, iubirea
și plânsul surd ce îl purtăm,
când ne-nvelim cu rătăcirea
șinumele Tău îl strigăm

Și iată-ne că mai sunt umbre
Într-un întreg ce îl avem...
scoate-ne din gânduri sumbre,
că doar prin Tine, noi putem.

În seara sfântă de Crăciun,
adună-Ne pe toți la masă,
să colindăm gândul cel bun
ce stă-n a sufletului casă.

„DINCOLO DE PROFAN”, Katy Șerban, EDITURA SALGO 2015
 

„FLĂCĂRI TÂRZII” , autor KATY ȘERBAN, Editura DANIMAR-Deva 2015

Flăcări târzii- Katy Șerban

   Deși am avut intenția de a descrie această carte („FLĂCĂRI TÂRZII)  încă din luna iulie 2015, iată  că minunata copertă de carte, parcă mi-a  amintit de toamna care se apropie  și de promisiunea de promovare făcută la un moment dat...
   „FLĂCĂRI TÂRZII”, este creația unei scriitoare care nu se prefațează și nici nu se descrie pe sine, lăsând cititorul să descopere printre frumoasele  versuri un suflet delicat și poetic: Katy Șerban.
   Probabil sufletele noastre devin tot mai frumoase cu cât își cufundă  propriul amurg în amurgul Solar dinaintea nopții selenare spre un nou și minunat răsărit liric...!

 „Stingerea
Katy Șerban

Amurgul aprins
în propria flacără se stinge,
se-nscrie în orizont
și-n roșu își lasă amprenta
obosită de propria trecere.

Te-ai întrebat, suflete,
ce gust au călimările de timp
ce scriu cu penelul poeților

despre iubiri prezente sau pierdute?”

 

 Chiar ce gust au călimările de timp? Poate gustul macilor sau poate arome rătăcite în muguri de mure sălbatice?

„Când macii-și ard petalele pe ruguri,
sorbind tăceri de verde enigmatic,
tu te ascunzi de mine-n muguri,
cu flori fără de rod, în mur sălbatic.”
(Stofă din poezia: Mur sălbatic)

   O carte despre minunea vieții și frământări omenești, o carte despre iubirea în petale de versuri:

   „FLĂCĂRI TÂRZII” , autor KATY ȘERBAN, Editura DANIMAR-Deva 2015

Ecaterina Șerban: „Lyrics et prosa”

Ecaterina Șerban

   Iubesc poezia de când mă știu. M-am născut și am copilărit într-o zonă în care muntele stătea tot cu fruntea la cer, legănându-și pruncii cu ochi verzi de brazi. Am cutreierat prin păduri „eminesciene” în adolescență, căutând răspunsuri la întrebările despre existența mea; am visat cu ochii deschiși privind râul care îmbrățișa fiecare piatră odată cu trecerea peste ea; am crescut în mijlocul florilor care priveau mereu spre cer și printre păsările care sărutau cerul prin mișcarea aripilor în timpul zborului. Activez din 2009 în Cenaclul ”George Topârceanu” din Sibiu și sunt colaborator al revistei ”Rapsodia” patronată de Cercul Militar Sibiu. Din scrierile mele personale: Jurnalul unei Metafore, 2010; Esențe de zbor, 2013. Din scrieri în cărți colective: A 11-a poruncă - generația  așteptianismului, 2011; Poezia iubirii - Arta conversației, 2012; Sărutul - Arta conversației, 2014; Suflet nemuritor - Popasuri culturale românești; Nemuritorii cuvintelor - Popasuri culturale românești; Piramida sufletului, 2014;

Doar poetul
Ecaterina Șerban

Azi cerul s-a oprit din spus,
pentru pământul nesupus
și l-a lăsat în voia lui,
ca să-ntoarcă singur lumi,
apoi să le rotească-n vis
să creadă pentr-o clipă
că este-un paradis…
Azi cerul s-a oprit din spus,
pământului pare supus -
se deschid iarăși ferești
luminate-n dor de viu,
parcă-n cetele cerești,
îngeri cântă în lumină
despre treceri pământești.
Azi cerul s-a oprit din spus,
scoate primăvara din apus
și-mbrățișează pământul,
desenează speranța
ce în duh o poartă vântul,
peste frică trece cutezanța -
doar poetul, dăltuie cuvântul.

Acoperă-mă iubire
Ecaterina Șerban

Acoperă-mă iubire,
doar cu un poem
sideral
să mă las mângâiată
de raze din cuvinte
trezită apoi în brațe
cu visul
să-l port cu mine
până la inevitabilul final…
Acoperă-mă iubire,
cu verdele unei primăveri
ce-a înmugurit atunci
ramul de timp,
scos din ierni reci
triste tăceri,
gândul
aleargă și azi
după acel anotimp…
Acoperă-mă iubire,
cu pătura de cer,
cum ceru-o face
îmbrățișând pământul,
să uit pentru-o clipă
că sunt efemer
și-n pas de vals
să ne poarte vântul

Ecaterina Șerban , „Lyrics et prosa”- Editura Națiunea, București 2015