Wikipedia

Rezultatele căutării

Se afișează postările cu eticheta Maria Călinescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Maria Călinescu. Afișați toate postările

joi, 1 decembrie 2016

Grupaj liric: LA MULȚI ANI ROMÂNIA!- 2016

Grupaj liric: LA MULȚI ANI ROMÂNIA!


          Vă mulțumesc dragi autori, membrii ai grupului LYRICS ET PROSA de pe platforma de socializare FACEBOOK, pentru gândurile dumneavoastră transformate în minunatele creații pe care le- ați postat în grup! Mă simt dator și onorat să le promovez și pe blogul LYRICS ET PROSA din platforma BLOGSPOT al motorului de căutare  GOOGLE!

          LA MULȚI ANI ROMÂNIA!
         




Pământule drag
Tincuta Sava Borsan

Pământule drag, lasă-mi tălpile mele
Să-ți mai simtă dogoreala cea caldă,
M-ai botezat cu grai românesc pe astă lume
Ca pe unde-oi păsi, să las, urma ta de opincă.

Plină de nestemate îmi este coroana copilăriei
Cei sapte ani de-acasă sunt epoletii din umeri,
Cu cinste si sârg ei deschid orice visterie,
Demnitatea îmi e împletită din trei culori.

Plugul destinului îmi brăzdează frământările
Vâna românească e întipărită în gând,
Glasul patriei mele îmi alină îndepărtările
În mine curge, sânge, de neam de român.

Când pieptul îmi va împreuna mâinile
Să îmi îngropi trupul în lutul tău blând,
În tărâna românească să îmi stea resturile,
Să îmi fluture crucea, pe meleagul meu sfânt.


E ziua ta, române!
Doina Bezea

Azi, sub țarina bătrână
drumu-și șterge doru-n barbă
cărând datina străbună
pe sub firul ars de iarbă.
Sub omătul de aramă
ștergând brazdele de soare
români scriu pe tălpi la vamă
ziua ce i-a rupt din floare.
Munților văzduh de suflet
le-a turnat în brațe plânsul
făcând aripi lungi din urlet
să nu zacă somnu-ntrânsul.
Și-a-ndoit pe veci opinca
în grânarul țării noastre,
morilor le-a tăiat hrinca
legănând apusu-n glastre.
Le-au cărat cocorii dorul
plumbuit în scrin de cetini
maica, taica și pridvorul
își scobeau din umbre prieteni.
Pe marama ce-nfrunzește
din ochi roșii trandafirii
luna-n-rouă-și împletește
steagul păcii și-al iubirii.
Vin degrabă, drag române!
să cântăm cu toți-n cor
azi, e ziua ce-ți rămâne
cât ești liber, nu dator!


La mulți ani !
1 Decembrie
Autor: Magda Ignat

Țară scumpă cotropită de nemernici
Cât poți oare să mai taci?
Rup fâșii din tine cei nevrednici,
Tu, încă mai poţi să rabzi...

E ziua ta, iubită țară
Și-a noastră a românilor,
Dar ni-i gura prea amară
„Doamne ocrotește-i pe români"
Să putem cânta în cor.

Prea de plâns suntem cu toții,
Cântul ar fi vaiet nesfârșit,
Ar putea cânta de bucurie hoții
Care te-au prădat și nu te-au prețuit.

Dar ei, n-au timp de sărbătoare
Ocupați să plănuiască
De unde să mai fure; Oare,
Mai au timp să te iubească ?

Noi, mulți suntem astăzi aici,
Te cinstim și te cântăm în versuri
Și chiar de suntem mult prea mici,
Vom creşte când ne-om strânge-n rânduri.

La mulți ani iubită Românie...
La mulți ani vouă și mie,
Și românilor ce-s mulţi afară,
Că te-au rupt nerozii-n două.
Ba, chiar te fărâmiţară...!


Aniversare
Valeriu Cîmpeanu

Azi e ziua mea aniversară
nu mai stiu a câta căci e milenară
Sunt dintotdeauna
Vin dintr-un mereu numit Dumnezeu
ce nu e al tău dar nu-i nici al meu
e al nimănui si al tuturor
E trecut fără viitor
Dar ce mai contează
Contează ce am făcut si fac
cât pot să strig si să tac
câtă lumină am respirat
câtă beznă-am vomitat
cât am trăit si am murit
cât m-am minţit c-am fericit
în infinitul ăsta zvârcolit
implozat în mine si prea irosit…
Sunt călăul propriilor mele haruri
pentru asta, Doamne, merit
să-nfund o mie de iaduri…

din volumul Poemas paganos
Postată acum 30th November 2014 de Valeriu Cîmpeanu


1 Decembrie
Nicolae Danciu

Doamne, mulțumescu-ți Ție
C-am avut conducători
Ce au rămas pe vecie
Neatinși, nemuritori.

Ei s-au luptat pentru țară
Pentru a noastră credință
Ca neamul să nu ne piară
A fost marea lor dorință.

Și ca niște bravi eroi
S-au jertfit scrâșnind din dinți
N-au dat un pas înapoi
Și-astăzi sunt ai noștri sfinți.

Să le cădem în genunchi
Să le mulțumim fierbinte
Că nu s-au clintit din trunchi
Și-au apărat cele sfinte.

Și și-au mai dorit cu toții
Țara a o aduna,
N-au lăsat-o-n voia sorții
S-avem astăzi ce serba.

Doamne, mulțumescu-ți Ție
C-am avut conducători,
Astăzi sunt stăpâni pe glie
O ceată de prădători.

Ei ce vor lăsa în urmă
În afară de păcate?
O biată țară infirmă
C-un popor pe jumătate.

Doamne, nu îi mai lăsa
Să prade acest popor
Că-n curând n-om mai serba
Țara noastră...ci a lor!



COLIND DE DEPARTE
Lili Lazar

Pentru Fratii mei, Români de pretutindeni!

Pribeag prin lume, mi-am găsit ursita
De-a fi Român cu Țara mea în piept,
Contemporană însă, mă chinuie ispita,
De a mă întoarce astăzi, sau să mai aștept...

Și curtea mea de acasă, cu tot gerul ei,
Acum, în pragul Iernii, simt cum mă apasă,
Când Maica mea, împletind la colăcei,
Colindul ni-l servea, plângând apoi la masă...

E drumul lung și-afară sunt troiene,
Ce mai contează, arde-n mine un dor,
De m-aș întoarce inimă, și-aș geme
Ca-n Doina ce-am lăsat-o să cânte în pridvor...

Prunci să vă colinde Seara de Ajun,
Viflaimul Sfânt, cu Steaua Îndurării,
Nu uita Române, când vei fi mai bun,
De Frații din... Diaspora uitării!



Iubesc țara
de Mariana Petrache

Aș vrea să scriu de țara mea,
că eu trăiesc cu drag în ea
suntem mereu cu capul sus,
onoarea noastră-i mai presus.

Trăim aici cu bune și cu rele,
iubesc în țara mea și pietrele;
nu aș pleca peste hotar,
mai bine frământ lutul - ca olar.

Iubesc munții, iubesc marea
iubesc Dunărea albastră
iubesc limba noastră sfântă
aici păsările cântă...

Nu batem la alții-n poartă
să cerșim pâine - necoaptă
noi suntem dintr-o bucată.
nume mare scris pe hartă.

Neam din daci și din romani
i-am înfrânt pe dușmani,
țara mea-i nemuritoare,
strălucește ca un soare.



PATRIEI, LA ANIVERSARE
Costache Nastase- 29.11.2016


Se face-un veac de când ne-am regăsit,
Când s-a impus puterea dreptului
Pe teritoriul vechii Dacii re-ntregit
Care-i de fapt grădina Maicii Domnului.

Când în pământul ei sunt îngropate
Atâtea şi atâtea generaţii de străbuni
Avem acces şi drept către eternitate
Şi înspre ale cerului lumini.

Suntem legitimi pe aceste plaiuri
Unde sub soare totul înfloreşte,
E casa noastră cea de-a pururi
Unde şi păsările cântă româneşte.

Aici ne este nouă veşnicia
Şi viaţa plină şi desăvârşirea,
Visul şi dorul, tihna, poezia
Şi savurăm iubirea şi-mplinirea.

Dar pentru ţara asta sfântă
Cât încă e râvnită de vrăjmaşi
Avem şi-o misiune absolută
Să o lăsam întreagă la urmaşi.


La mulţi ani, iubită ţară!
Calinescu Maria

Respiră România, un iz de sărbatoare,
Ce-nvăluie-n speranţă poporul, azi tăcut.
Bat clopote-a vestire, pentru fiecare
Să nu uitam, nicicând, despre al ei trecut.

Ochii lumii fost-au şi lacomi, şi tirani,
S-au hrănit cu visul, de-a lua aur român.
Au vrut să ia cu ei, cu forţa , fără bani
Şi holdele bogate, dar, şi avut străbun.

Vânt însângerat s-a abătut spre noi,
Istoria păstrează în carţi nenumarate,
Scântei ucigătoare lăsau trup în noroi,
Nume de răsunet, ce nu vor fi uitate.

Au rupt Moldova noastră, e cu trupul frânt
Au adoptat-o lacom, fară scrupul, omenie
N-au putut seca dorul ce curge-n cânt,
Dorul ce e sfânt, de Mama Românie.

Nu s-au temut o clipă-n distrugătorul joc,
Morminte-s mărturie, morminte de eroi,
Viaţa au riscat-o, sperând, doar, în noroc.
Au apărat pământul cu viaţa, pentru noi.

Acum să îi cinstim aşa, cum se cuvine,
În caldele omagii, în zi de sărbătoare,
Cât iarba ne e verde pe văi şi pe coline,
Să preaslăvim iubirea de tară, ce nu moare.

Să ştie lumea-ntreagă c-avem o Românie,
Nu este de vânzare, cadou nu o vom face,
Pe fruntea ei, mereu, va scrie cu mândrie:
Mulţi ani să ne trăiască! O Românie-n pace!



Unirea curge înainte
Emilian Oniciuc- 01.12.2016


Unirea curge înainte,
Printre nesigurile maluri...
Prin doctrine, idealuri,
Trebuie s- o ținem minte!

Azi sărbătorim Unirea,
Îmbrăcând cămașa iei;
Peste harta României
Iar plutește întregirea...!

Negura din Prut să plece
Din istorii volburi rele,
Oglindite- n roșii stele,
Peste apa sa cea rece...

De va ninge peste țară,
Fluturi albi de pace, fie...
Să serbăm cu bucurie,
La ,, Triumf ", în capitală!


Azi e ZIUA României,
Cu români plecați din țară,
Cu o Moldovă tot „pe-afară”;
Toți români din lutul gliei!


La mulți ani la toți să fie!


Grupaj liric: LA MULȚI ANI ROMÂNIA!- LYRICS ET PROSA 2016





luni, 30 noiembrie 2015

Poezii pentru ROMÂNIA (2015)

1 Decembrie- ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

    Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
                                                                                              sursa:
Wikipedia


   Indiferent de orice fel de polemici, România are o zi națională care trebuie respectată și cinstită cum se cuvine. Până la urmă important este că suntem bine definiți ca și români, ca și europeni, acei europeni care au fost străjerii Europei încă dinainte de Stefan Cel Mare...
   Nu este vina noastră pentru că ne-am născut la răscrucea istoriei, la răscrucea vânturilor migratoare care de cele mai multe ori au încercat să cucerească teritorii pentru a-și defini în cele din urmă propria identitate națională...Noi am fost aici dintotdeauna iar unii dintre noi se află încă de dincolo de granițele statorniciei neamului nostru...!
                                                                                   Emilian Oniciuc-30.11.2015

Scrisoare către Țară

Romeo Tarhon

Scrisoarea mea de azi e-un gând
De dor care mă doare,
Cum îmi e dor și drag oricând…
O vei deschide, oare?

Scrisoarea mea te va găsi
Nepăsătoare, poate,
Sau poate te va plictisi
Cu literele-i toate…

Scrisoarea mea te va afla
Cu altul ce mai bun e...?!
Vei tresări, vei răsufla
Și te va indispune…?

Scrisoarea mea e-un gust salin
De lacrimă timidă,
Tristă pecete pe destin,
Durere grea, perfidă…

Scrisoarea mea, gest demodat,
Vrând să-mi exprim a
Tristeții stare ce mi-ai dat:
E ultima și prima…!

Scrisoarea mea în plic deschis,
Cum inima îmi este,
Nu va conține prea mult scris
Și nici vreo mare veste…

Scrisoarea mea cu scris urât
De mână, cu sfială,
E-un simplu ”Te iubesc” și-atât…
Pe-o coală albă, goală…

Scrisoarea mea e un cleștar
De lacrimă amară,
Și-s fericit să-ți scriu măcar
Cât sufăr, scumpă Țară!
(Romeo Tarhon)

De ziua ta

Tatiana Dragota

Cum te-aş cânta în versuri astăzi, Ţară!
Şi cum m-aş prinde-n joc cu bucurie.
de-ar răsuna o horă la vioară
şi nu o doină-amară, Românie!

Ţi-aş lăuda câmpiile mănoase
şi codrii seculari de brazi şi fagi
şi marea cea cu valuri zgomotoase
şi munţii care-mi sunt atât de dragi!

Ţi-am cercetat povestea cu migală
şi de mândrie m-au trecut fiori -
de hoardele ce-au dat în timp năvală
te-au apărat atâţia domnitori!

N-au îndurat să fii îngenuncheată
şi s-au jertfit cu toţii, mici şi mari
să fii pe zi ce trece mai bogată,
nu ca să-ncapi pe mână de tâlhari!

Tu, Cosânzeană mândră şi vestită,
care-ai născut atâţia pui de lei,
de feţii tăi frumoşi azi părăsită
mai eşti cutreierată doar de zmei

ce-ţi taie părul verde de pădure,
te vând pe îndelete, trunchi cu trunchi,
nu văd cât sânge curge din secure
şi nu-ţi aud oftatul din rărunchi!

Mă iartă că nu cânt de bucurie,
nu pot, mă doare sufletul de om!
De ziua ta, iubită Românie,
eu voi alege să sădesc un pom,

îl voi veghea cu sârg, să crească mare,
ferit de foc, de hoţi şi de călăi,
să-ţi fie pază demnă la hotare
şi umbră pentru toţi românii tăi,

să-adune-n ramuri Soarele şi Luna,
precum stejarul sfânt, odinioară,
şi-n jurul lui să învârtim o horă
în cinstea ta, măreaţă, dragă Ţară!
(Tatiana Dragotă)

Ascultă țara mea!

Gabriela Zidaru

Ascultă țara mea, ce lacrimi și suspine,
Îți bântuie poporul, alăturea de foc.
În vara ce-a trecut ,și-n toamna care vine,
Și aduse pe aripi de vânt ,din loc, în loc!

Astăzi în fărdelegi e prins tot eșicherul,
Și nu mai e credință în Șfântul Cel de Sus.
S-a mâniat pe noi acuma chiar și cerul,
Că am uitat de ce a fost răstignit Isus.

Soldații tăi luptând pe groaznice ruine,
Ei pier viteji pe câmpuri, de moarte secerați.
Dar pentru cine mor, în țările străine,
Cu doina ta pe buze, de mine sfârtecați?

Ascultă țara mea cum plâng ,și te ridică,
Oprește mișelia ce te-aruncat în foc!
Ridică-ți fruntea-n zări, tăriile despică,
Ș-oprește martiriul poporului în loc!

Vitejii tăi moșneni și răzeși și dorobanți,
Cu sânge au apărat a tale fruntarii.
Păstrat-au Tisa, Nistrul și mândrii tăi Carpați,
N-au lăsat să intre în glia ta barbarii!

La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă,
De mișelia cu care aleșii te-au vândut.
Chiar Mihai Viteazu, cu barda lui cea sfântă,
E îngrozit de faima alesului corupt.

Și din Albac răsună al cântului amar,
Căci fii tăi sunt prigoniți pe al lor pământ.
Iar Avram Iancu, batjocorit e de maghiar,
Și nu-i lăsat în tihnă, nici în al său mormânt.

Ascultă țara mea la Prut cum ne plâng frații,
Căci de la sânul tău, cu forța au fost ei smulși.
I-au chinuit și împușcat toți blestemații,
Dar și-au păstrat credința și limba printre ruși.

Sunt fii celor din Soroca și din Hotin,
Ce-au dat tribut de sânge, pe tine apărând.
Ei ți-au păstrat iubire, acolo, la străin ,
Din datina străbună, acuma renăscând.


Îţi plânge Nistru și cere Tisa lâgă el,
Ca împreună cu Dunărea  albastră,
Să te-nconjoare țară, cu brâul de oțel,
Ce-i tricolorul nostru, este mândria noastră.

(Gabriela Zidaru)


VINO PRIETENE...!

Ileana Cornelia Neaga


Vino prietene în țara
Unde dorul s-a născut
N-aștepta să treacă iarna
Vino, eu te-aștept de mult!

Vino să-ți arat Carpații
Te-aștept cu pâine și sare
Să-mi cunoști mama și frații
Și inima noastră... mare!

Să vezi țara mea frumoasă
Cu apele cristaline
Să simți ce înseamna „acasă”
Că tu nici nu știi, străine!

S-auzi cântul ciocârliei
De pe plaiul Mioriței
S-asculți doinele Mariei
Și legendele Dochiței!
Și să-nveți ce-i omenia
Ori la bine ori la greu...
Să cunoști ce-i veșnicia
Că, zău, de-ți va părea rău!

(Ileana Cornelia Neaga)

LA MULȚI ANI, ROMÂNIE!

Luchy Lucia

E ziua ta
mamă frumoasă,
copiii tăi ce sunt acasă
sau sunt plecați în depărtare,
azi,din toată inima vor
ca să-ți facă o urare!
Să fii mereu neîntinată,
să nu te lași de cei lacomi
vândută și de străini încălecată,
să-ți ții mănoasa bogăție
pentru toți cei ce sunt
născuți pe-această glie
și să-i aduci pe toți acasă
căci ești bogată, ești mănoasă,
să umpli satele pustii
cu cei plecați în pribegii,
și să dăm iar mână cu mâna,
să reîntregim patria străbună,
căci suntem toți frați și surori
ai acestui brav popor!
La mulți ani iubită mamă,
frumoasă ca o primăvară,
noi te iubim și te cinstim!
Azi un genunche aplecăm
și-n fața ta ne închinăm,
din inimă, cu mic cu mare îți urăm
LA MULȚI ANI țară străbună!
LA MULȚI ANI patrie mumă!
LA MULȚI ANI voi români dragi
voi sunteți dacii din Carpați,
și dragostea de țară ,mereu
în inimi să o purtați!
Să facem azi hora cea mare
pentru marea sărbătoare,
și-n anii care vor urma
hotarele se le întregim
cu cei de peste Prut
să ne unim și împreună
ca frații să trăim!
TRĂIASCĂ ROMÂNIA MARE,
iar tu române să fii fericit,
iubește-ți țara-n care
te-ai născut, ai trăit, te-a ocrotit!
(Luchy Lucia)


Mesaj pentru Ţara mea

Maria Călinescu

Ţară dragă, mult ne-ai dat
Seva ta, al tău aluat,
Ne-ai dat nume şi mândrie,
Ne-ai dat totul, Românie!

Ne-ai dat frumuseţi divine,
Ne-ai dat haina de pe tine,
Ne-ai dat simţire şi dor,
Ne-ai dat rangul de POPOR!

Braţe lungi tu ai întins
Şi la piaptu-ţi ne-ai cuprins,
Şi-ai păstrat filă cu filă,
Cu istorii fără milă.

Mereu lăcrimezi cu sânge,
Când urgia te atinge,
Râzi, te bucuri, simţi, trăieşti,
Cu mândrie-n zări priveşti,

Când valorile cu nume,
Numele ţi-l poartă-n lume.
Dar, amarnic te-ntristezi,
Îi rechemi la sân, visezi,

Să nu-i pierzi pentru vecie,
Sunt comori din Românie,
Ţi-i doreşti întorşi acasă,
Le eşti mama lor, frumoasă!

Dar, cum mărul cel frumos
Prin ‘năuntru-i găunos,
Şi tu, chiar, de eşti frumoasă,
De viermi lacomi ne eşti roasă.

Îţi ştirbesc din frumuseţe,
N-au habar de drept, blandeţe,
Rod bucată cu bucată,
Nu se satură, odată.

Îşi fac lege pentru ei,
Şi se cred pe veci,chiar, zei.
Uită că, veni-va clipa,
Când li se va frâge-aripa.

Şi rămaşi goliţi la trup,
Ajung toţi, sigur, la ‘’zdup’’.
Geaba-şi strigă-mbolnăvirea,
Nu mai primesc abolirea

Faptelor de lacomie.
Cum te-au vândut, Romanie?
La metru sau la bucată,
Te-au lăsat de toţi furată!

Dar, tu ştii iubită ţară,
Orice faptă, de-i amară,
Va primi cândva un preţ
În durere şi dispreţ.

Încă eşti dreaptă ca bradul,
Speri cumva să-ţi treacă pragul
Fat Frumos sau Ţepeş doamne,
Răul tot să îl răstoarne

În hăul negru şi adânc,
Să-nfloreşti, iar, ca un prunc!
Mii de mâini să te cuprindă,
Focul iadului s-aprindă,

Cei curaţi te-or apăra,
În lanţ cu suflet te-or păstra!
Pe cei răi i-o arde-n foc,
De tine şi-au bătut joc!

Doar, aşa vei fi din nou,
Floare albă, un erou,
Sau o mamă iubitoare,
Veşnică, înfloritoare!

Lăcrima-vei din iubire,
Bucurie, biruire
La re’ntregirea României

Într-o odă, a bucuriei!
(Maria Călinescu)


De ziua Ta...

Emilian Oniciuc

Eu nu iubesc un simplu nume,
Iubesc acest străbun pământ!
Și orișiunde-aş fi în lume,
Pământul meu rămâne sfânt!

De ziua Ta, pământ străbun,
Te venerez prin slovă pură,
Eu sunt o creangă de gorun
Ce vrea să crească fără ură...

De ziua Ta, țară de dor,
A celor ce-au plecat de-acasă,
În gând le ești nemuritor
Și ai rămas a lor mireasă...

Pentru români eşti țara dulce,
Ești locul unde ochii le-au mijit...
Oriunde paşii ne vor duce,
Te vom privi spre răsărit!

Un răsărit cu jertfa-n sânge;
Eroii azi în noi îi reîntrupi,
Nici-un dușman nu ne va-nvinge,
Căci suntem pui de daci și lupi...

Eu nu iubesc un simplu nume...
Iubesc această sfântă țară!
Și orișiunde-aş fi în lume
De-al țării dor o să mă doară...!

(Emilian Oniciuc) 

duminică, 14 iunie 2015

Maria Călinescu: „Lyrics et prosa”

Maria Călinescu


   ,,M-am născut în comuna Tudor Vladimirescu din județul
Galaţi. Am urmat Liceul pedagogic „Costachi Negri” din Galaţi.
Am debutat în 2013 cu volumul de poezii „Podul de lacrimi”,
sub egida Asociaţiei Universul Prieteniei - Iaşi. Am publicat în
antologiile: „Întâlniri afective”, 2013; „Catalogul scriitorilor
romani apăruţi după anul 1989”, 2014; antologia Universul
Prieteniei, „Treptele cuvantului”. Am publicat și public în revista
USE „Cenaclul”; revista „Cahulul literar şi artistic’ sub egida
Asociaţiei „Pro Cultura Sud”, 2014; revista „DOR de DOR”,
2013; revista „Negru pe Alb”, 2013, 2014; revista „Cronos
- Peniţa de aur”, 2013; revista „Cuvinte sculpate”, 2014;
Amprentele sufletutui, 2015; „Literatura de azi”; în foarte multe
reviste online din ţară şi de peste hotare.”

Să nu-ţi faci ochiul lacrimei catarg
Maria Călinescu

„Să nu-ţi faci ochiul lacrimei catarg”
scria în versuri calde, ieri, poetul,
iar eu, citindu-i versul lui, cu drag,
am şi văzut ce trist îmi e portretul.
M-am privit în timp cu ochii pustiiţi,
destinului să îi găsesc cărare,
dar, cum pe cer nici aştirii nu-s uniţi,
tăcerea nopţii răsuna în zare.
Ceaţa nopţii cade ca un val pe mine,
naşte fără vrere lacrime amare,
sorţii ce-au unit ieri două destine
azi au destrămat iubirea mare, care
Nu-şi va mai afla, iar cursul cristalin,
ai plecat pe drumul fără de întors
scuturând în urma-ţi floarea de pelin
ce-a lăsat amaru-n viaţa ce-i un chin.
Zborul ţi-e uşor, spre a luminii poartă
eu rătăcesc prin umbre de-ntuneric,
pe când pe aripi îngerii te poartă,
eu, te păstrez în suflet, chip angelic.
Şi-acum răspund frumos versului citit,
„Da, lacrima va fi ochiului catarg”,
că, fără el, copacul vieţii e ciuntit,
nu poate înflori… El mi-a fost cel drag.

În ochii tăi
Maria Călinescu

În ochii tăi citesc regretul
că nu poţi da anii-napoi,
Şi-ai vrea acum să ştii secretul
cum poţi clădi un drum în doi.
În ochii tăi citesc căinţa
că n-ai crezut că viaţa-i una,
Iubirii tu i-ai dat credinţa
cu martor cerul şi cu Luna.
În ochii tăi citesc tristeţea
de anii care i-ai pierdut,
Şi tot în ei găsesc febleţea
să poţi avea nou început.
În ochii tăi citesc ecoul
de val, de ploaie şi furtuni,
Tăcerea lor îmi pare soul
din timpi ce fi -vor şi mai buni.
În ochii tăi vibreaza viaţa
şi un tumult curat, divin,
Nu vrei să fi sorţii paiaţa,
te vrei actor pe drumul lin.
În ochii tăi mai văd culoarea
din răsărituri şi apusuri,
Cu lacrimi ce ascund candoarea
şi bunătatea din răspunsuri.
În ochii tăi arde-ntrebarea,
când toate vor primi răspuns?
Din ce plămadă-i amânarea
                                                                                    din care spaţiu nepătruns?

Maria Călinescu: „Lyrics et prosa” . EDITURA NAȚIUNEA, București 2015

Important!

Anunț!

Dacă a scrie este o pasiune pentru tine și dorești să apari pe acest blog, trimite textele tale și o fotografie de profil aici:

Pentru un text care dorești să fie publicată orice altă fotografie este permisă publicarea doar dacă fotografia respectivă este realizată de tine.
Nu îți face griji de nivelul la care te afli în taina scrisului!