Doamna Gabriela Zidaru este poeta cu cel mai sincer și arzător sentiment național-românesc, scrierile sale fiind purtate de penița înălțătoare a versului, de la patriotismul sugerat mai devreme până la vraja minunatelor iubiri, de la zadarnicele amăgiri până la nostalgia trecerii anilor prin vacanțele de vară, prin legende minunate precum cea din acest volum II al antologiei, LYRICS ET PROSA, despre cei doi frați: Mureșul și Oltul...!
Onorat fiind de a fi alături de această minunată scriitoare, de acest minunat om, în acest medalion literar antologic de literatură contemporană românească, doresc să mai amintesc de prezența sa în ambele volume de antologie, LYRICS ET PROSA, a superbei colecții: „DOR DE POEZIE”, a EDITURII NAȚIUNEA!
Sunt Emilian Lican, coordonatorul elegantelor antologii de literatură contemporană românească, „LYRICS ET PROSA” și vă recomand cu căldură lecturarea lor!
„ Sunt născută în municipiul Drăgășani, într-o familie de intelectuali. Am făcut liceul la Sibiu, unde am avut onoarea de a-l cunoaște pe scriitorul Paul Constant. Scriitorul Paul Constant a fost mentorul meu în ale scrisului. A avut o mare influență în orientarea mea către literatură. Am scris din liceu și am publicat la Tribuna Sibiului. După terminarea facultății am profesat la școala Nr.1 din comuna Poienile de sub Munte, Colaborez cu mai multe reviste literare, în care public și proză scurtă, dar și poezii. Am la editură un volum de poezii „Zbor spre lumină” și altul este în pregătire. Sunt co-autor la antologia „Limba noastră eminească”, al treilea volum din colecția „Cu patria în suflet” și la antologia „Lyrics et prosa”volumul I, dar public la mai multe grupuri literare inclusiv pe situl de literatură „Grai românesc” și la revista internațională literară „Confluențe literare”.
 |
| Lyrics et prosa, vol. II |
Zadarnice amăgiri
Gabriela Zidaru
Ai vrut să dăruiești, dar nu ai putut.
Și nici apus, sau răsărit să fii.
De întrebi de ce iubirea a durut,
Răspunsul e la tine, tu îl știi!
M-ai adormit în gândurile tele,
Dar mângâierile ce le-împărțeai,
Nu mă-înveleau în vise, sau în stele,
Căci eu trăiam, în timp ce tu visai!
Nu te lega de visele rebele,
Nici de cărări ce țărmuri au unit.
Căci ai uitat de mine, nu de ele,
Mințind că doar pe mine m-ai iubit!
Au ajuns și statuile să plângă,
Că-n locul inimi, o piatră aveai.
Nu depărtarea dragostea-ți alungă,
Ci faptul că-n iubire tu mințeai!
Noi nu am ajuns la dor și nostalgii,
Nici ostaticii unei mari iubiri.
Sub pleoape nu or să crească veșnicii,
Căci între noi au fost doar amăgiri!
 |
| Gaudeamus 2015 |
Gabriela Zidaru
De tânără am învățat
Să nu suport ocara.
Iar sufletul e-ndurerat,
Că-n lacrimi îmi văd țara!
Pământul țării îl iubesc
Și îmi respect și munca.
Dar nu vreau azi să-l părăsesc,
Mai tare sunt ca stânca!
Ca mine sunt și alți români,
Ce crucea poartă-n suflet.
Trăiesc și plecă spre străbuni,
Prin ultimul răsuflet!
Iubesc nespus acest pământ,
Cu viața mea îl apăr.
Eu astăzi fac un legământ,
Pe Iuda să-l descopăr!
Trădarea țării n-am uitat,
Și acuma e prezentă.
Români cu sufletul curat,
Plâng, mama e absentă!
 |
| 35 de minunați co-autori |
Gabriela Zidaru
Ceea ce este bun în viață
Cu mari dureri se va obține.
Cum Rara Avis ne învață
Prin trilul ei când moartea-i vine!
Doar prin sacrificiul ei suprem
Trilul Dumnezeiesc s-aude.
Și nu putem să înțelegem
Secretul ei unde se-ascunde!
De ce cuibul părăsește
Ca să urmeze acest destin?
Ceva poate o nemulțumește
Sau din instinct, ea zboară-n spin!
Se aruncă-n ascuțitul spin
Și în extazul morții, cântă.
Trilul său e cântecul divin
Ce numai Dumnezeu l-ascultă!
Eu cred că Domnul a chemat-o,
Să-i cânte al veșniciei mit.
Căci moartea ea a căutat-o
Zburând spre spinul ascuțit!
Tot ce e frumos în viață
Obținem cu prețul durerii,
Așa cum pasărea ne-învață,
Că-n noi este forța puterii!
Gabriela Zidaru- LYRICS ET PROSA; VOL.II, EDITURA NAȚIUNEA 2015
