Rimele frunzelor-Emilian Lican

Rimele frunzelor
Emilian Lican-27.10.2015(data reală nu cea stelară...)

Astăzi m-am uitat la nuc
Nu mai are frunze...
Și din suflet tot se duc,
Tot mai multe muze...

Sufletu-i ca lumânarea,
Spre ziuă își topește  ceara...
Îl cuprinde iar mirarea,
                                        Când se reaprinde seara...


Unora le pleacă muza,
Nu știu ce-au făcut cu ea...
Le-a plecat cum pleacă frunza,
La nucul din fața mea...

Pur și simplu violează,
Muza lor și-a altora...
Muze triste ce oftează,
Plângându-și batjocura...

Unii plagiază îngeri,
Alții demoni plagiază...
De-i citești începi să suferi,
Sufletu-ți însângerează...

După a scrierilor razii,
Copiatorii se  arată...
Sunt mai răi ca paparazii,
Straiul altora îl poartă...

Se bat cu pumnul în piept,
Sau peste sânii generoși...
Au inventat noul concept,
Radiind de „meritoși”...

Hai mai dăvă-n puii mei,
De pui fără imaginație...
Plagiatori de suflete și de idei,
Pe a Facebook-ului plantație...

Sincer  chiar m-am săturat,
Mai bine mă uit la nuc...
Decât să fiu supărat,
Pe frunzele acestui Facebook...

Emilian Lican-27.10.2015 (data reală nu cea stelară...)