Noapte argintie
Emilian Oniciuc- 20.12.2016
Printre liniștile albe cu miros de scorțișoară,
Glasul iernii se strecoară pe argintatele poteci,
Aducând din depărtare într- o nestemată seară
În divină- mpreunare, fluturii platini și reci...
Într- o dumbravă uitată purtând dor de căprioare,
Îngerii plutesc în aer răspândind duios vecernii...
Țurțurii podobiți pe cetini se topesc în lăcrimioare,
Briliante trecătoare de pe trena lungă a iernii...
Peste toate aceste clipe, zurgălăi se- aud, departe...
Renii trag o săniuță, scăpărând luciri de gheață;
Cu desagi e prea plinuță și aplecată într- o parte
Dar un moș o ține bine, hohotind prin barba creață...!
(Cu drag pentru copiii mei: George, Bianca, Mihai, Andrei și Mirela)
Emilian Oniciuc- 20.12.2016
