Wikipedia

Rezultatele căutării

vineri, 28 august 2015

„DINCOLO DE PROFAN”, Katy Șerban


DINCOLO DE PROFAN

Katy Șerban

Miruiește-mă, Doamne!

Atinge-mă, Doamne,
cu mirul tău cel sfânt
pe fruntea
prea muncită de nesomn,
că nu sunt numai spirit,
sunt și de pământîn straiul meu de om


„DINCOLO DE PROFAN” este drumul liric străbătut în acest frumos volum de poezie, spre Divinitate. Întrebări și răspunsuri, ambele fiind de multe ori abstracte indiferent de împerecherea rimelor sau tehnica versurilor cu rimă „albă”... Răspunsul lasă loc altor diferite răspunsuri în funcție de exercițiul cultural al fiecărui cititor în parte...
   Nu trebuie să fi un expert în domeniul religios, poți fi un profan sau chiar DINCOLO DE PROFAN pentru a citi si reciti poemele acestui volum de poezie, semnat de doamna Katy Șerban!
   Închei această scurtă prezentare de carte doar cu... :


O SIMPLĂ RUGĂ
Katy Șerban 

Ascultă-ne Doamne, iubirea
și plânsul surd ce îl purtăm,
când ne-nvelim cu rătăcirea
șinumele Tău îl strigăm

Și iată-ne că mai sunt umbre
Într-un întreg ce îl avem...
scoate-ne din gânduri sumbre,
că doar prin Tine, noi putem.

În seara sfântă de Crăciun,
adună-Ne pe toți la masă,
să colindăm gândul cel bun
ce stă-n a sufletului casă.

„DINCOLO DE PROFAN”, Katy Șerban, EDITURA SALGO 2015
 

miercuri, 26 august 2015

Povești dintr-o vreme (2), Revoluționarul Gică (3)

Povești dintr-o vreme (2)

Revoluționarul Gică(3)

Emilian Lican-26.08.2015

   Gică se trezi murmurând:„ amintind de-un brav popor...” , apoi același gând care îi săgetase inteligența mai devreme nu-i dădea pace mai ales că vocea gravă a crainicului de la postul național de televiziune îl contraria cu totul...
-Dragi telespectatori întrerupem emisiunea cu un comunicat important pentru țară... Cum adică întrerupem emisiunea care nici nu a început, se minuna pe bună dreptate Gică!
-Gicăăă, deschide dracului ușa că vin teroriști, bă boule!
 
   Acest ultim și   disperat apelativ îl trezi la realitate, atât din somn cât și din beția nopții trecute, astfel că se repezii să deschidă ușa vecinului Vasilică.Inițial fiind mahmur crezuse că acesta aflase de vizitele frcvente și masonice ale nevestisii care dorea să-și facă o societate secretă, o lojă comunală în care ea era regina și singura femeie iar restul membrilor erau bărbați aleși pe-o sprânceană...
-Ce este Vasile, ce teroriști mă...?
-Băi Gică, pornește dreacului tractorul și hai la târg că vin teroriști și se înființează gărzile patriotice...!
   Gică zâmbi ușor și nu se putea abține să nu râdă în gândul său: „ asta este lucrătura lui Gina, a naibii muiere! Nu știe cum să-l trimită de acasă...Asta da minte masonică...”
-Auzi măi Gică cică ne dă și puști din alea cu aer comprimat să le găurim fundul la teroristi!
-Vasilică, ești dus cu pluta... Ce să faci cu armele alea la niște teroriști pregătiți cu luptele...
- Da de unde ști tu măi Gică?
-Cum de unde... Am văzut la video într-o seară la nea Costan, ști tu ăla de dă video pe seară cu zece lei pe film sau 100 de lei pe noapte și este unul de îl cheamă Jhony si îi spun ăștea Rambo.Păi dacă vine Rambo ăsta ne face praf cu tot cu puștile ale cu aer comprimat, praful îl face pref de pușcă și aruncă în aer toată masoneria comunală sau orășenescă după caz... ! Apropo cine ți-a zis de povestea asta cu teroriștii?
-Cum cine mi-a zis, mi-a zis Gina. Ști că e pasionată de știri și de secrete. A auzit la Europa Liberă sau la Vocea Americii...
- Intră în casă măi Vasile, că a venit iar gerul pe ulița noastră! Mă duc să caut cheile de la tractor.
   Gică se îndreptă spre bucătărie îngândurat dar oarecum amuzat de Vasile și Gina. Cheile de la tractor erau undeva pe măsuța de lângă bătrânul aragaz marca Ignis în timp ce la televizorul cu lămpi și plin cu pânze de paianjen se deslușii o știre ciudată.
„ Forțe legionare încearcă să distrugă România. Legionarii sunt teroristi care acționează în București , Timișoara dar și în alte localități din țară...”

Emilian Lican- 26.08.2015
(va urma)

sâmbătă, 22 august 2015

„FLĂCĂRI TÂRZII” , autor KATY ȘERBAN, Editura DANIMAR-Deva 2015

Flăcări târzii- Katy Șerban

   Deși am avut intenția de a descrie această carte („FLĂCĂRI TÂRZII)  încă din luna iulie 2015, iată  că minunata copertă de carte, parcă mi-a  amintit de toamna care se apropie  și de promisiunea de promovare făcută la un moment dat...
   „FLĂCĂRI TÂRZII”, este creația unei scriitoare care nu se prefațează și nici nu se descrie pe sine, lăsând cititorul să descopere printre frumoasele  versuri un suflet delicat și poetic: Katy Șerban.
   Probabil sufletele noastre devin tot mai frumoase cu cât își cufundă  propriul amurg în amurgul Solar dinaintea nopții selenare spre un nou și minunat răsărit liric...!

 „Stingerea
Katy Șerban

Amurgul aprins
în propria flacără se stinge,
se-nscrie în orizont
și-n roșu își lasă amprenta
obosită de propria trecere.

Te-ai întrebat, suflete,
ce gust au călimările de timp
ce scriu cu penelul poeților
despre iubiri prezente sau pierdute?”

 
 Chiar ce gust au călimările de timp? Poate gustul macilor sau poate arome rătăcite în muguri de mure sălbatice?

„Când macii-și ard petalele pe ruguri,
sorbind tăceri de verde enigmatic,
tu te ascunzi de mine-n muguri,
cu flori fără de rod, în mur sălbatic.”
(Stofă din poezia: Mur sălbatic)

   O carte despre minunea vieții și frământări omenești, o carte despre iubirea în petale de versuri:

   „FLĂCĂRI TÂRZII” , autor KATY ȘERBAN, Editura DANIMAR-Deva 2015

joi, 20 august 2015

Evadata... : Emilian Lican: „Lyrics et prosa”(antologie cu 30 de co-autori), volumul I


Emilian Lican


...„Lyrics et prosa” a luat naștere în cadrul grupului LIRIX din rețeaua Facebook, din dorința de a avea propria antologie de grup, inițiativă care a fost imediat agreată de către editorul și scriitorul Romeo Tarhon, mentorul grupului partener TERAPIE PRIN POEZIE. De altfel, majoritatea coautorilor sunt membri activi ai ambelor grupuri, aparținând Curentului Literar Douăzecist, denumire consacrată a aceastei pleiade de poeți și prozatori ai deceniului doi al
mileniului trei.
   De ce „Lyrics et prosa”? Pentru că, în această antologie, prietenia şi colegialitatea scriitorilor s-au reunit cu deschidere, rezultând la un act authentic de cultură, o picătură pură de literatură românească.”
(Emilian Lican)

Evadata...
Emilian Lican

O frumoasă domniță cărarea o coboară,
Nălucind printre braziii semeți și bătrâni;
Soarele se-ascunde, umbrele o-mpresoară,
Roua asudă, îi lipește rochița strâmtă pe sâni...

Alunecă tainic și ușor prin pădurea tăcută,
Rătăcitoare prin umbrele secundelor pustii;
Pășește pe cetini, urmează lumina căzută
Dintr-o Lună cu minunate raze argintii...

Fugită-i de-acasă de lângă un mire,
Ce-o luase de soață, furând-o din sat...
Dar cum de-a sila nu se poate iubire,
Spre altă iubire, ursită cu patos-a plecat...

Spre necunoscut inima o poartă,
Sătulă de casnicele îndatoriri,
De prea tânără aruncată în soartă,
Iubirea-i furată din tandrele simțiri...

Ajunsă la izvorul ce Luna oglindește,
Se apleacă însetată spre luciul cristalin,
Îl tulbură înfiorată, setea-și potolește,
Dar buzele mai poartă urme de pelin...

Nu știe sărmana că vrăjit este izvorul,
Vrăjit de duhul pădurii fermecate,
Cine bea din el pe veci va duce dorul
De potolirea setei neînduplecate...

Arșița în sufl et pe loc o însetează,
Dorește să-și urmeze dorința evadării,
Dar, de sete, să plece nu cutează,
Lângă izvor rămâne în vraja posedării...

Zorii îi mângâie părul, apa o strânge,
Intrată în ea doar pletele-i plutesc...
Gleznele-i suave în adânc le frânge
Formând rădăcini din trup omenesc...

Magia ciudată o transformă-n floare,
Roșie cu petalele ascuțite spre cer
Plutește pe apă deschisă spre soare,
Un nufăr gingaș înconjurat de mister...

După un timp de căutări disperate,
Un nufăr roșu apărut din senin,
Lângă el trupul dragei soții moarte,
Îi înfige soțului în inimă un spin...

Emilian Lican: „Lyrics et prosa”(antologie cu 30 de co-autori), volumul I- Editura Națiunea, București 2015

miercuri, 19 august 2015

Povești dintr-o vreme (2), Revoluționarul Gică(2)- Emilian Lican

Povești dintr-o vreme (2)

Revoluționarul Gică(2)

Emilian Lican-19.08.2015


   Nechezol care își croia ciudate cărări pe scurtele izmene, scurgându-se smolatec spre pulpele dezgolite și păroase, atacându-le printr-o mâncărime parșivă, asemănătoare cu cea a lățeilor dobândiți în armată.Încă din acea vreme dăinuiau izmenele de care avea o grijă deosebită..., (în această piesă de lenjerie tipic masculină, cunoscuse fericirea cu prima femeie adevărată ce îl făcuse bărbat „for ever”...
 
Mâncărimea nechezolului prelins, chiștocul țigării Carpați uitat în colțul gurii, izmenele scurte și amintirea „Evei”, îl făcură pe Gică să iasă din poziția patriotică în timpul intonării imnului național dar și din izmenele pline de păcate dar atât de nostalgic arămiu-ruginiu, colorate...
   Nu știu cum, poate era un semn de la vreun înger sau ceva de genul acesta sau cine știe de la cine... dar cum făcu de își scoase izmenele în ce timp ce amintirile îi întăriră mădularul până la o durere priapică, că acestea rămaseră agățate cu disperare prin clasicul prohap dar atât de practic... În acest timp, cineva trântea cu putere în ușă, răcnind:
- Scoală boule, că a venit revoluția...!
   Cu izmenele fluturând patriotic pe catarg, Gică se îndreptă spre dulapul din lemn masiv cu furnirul crăpat, primit cadou de la bunica-sa pentru a căuta cea mai bună pereche de nădragi în timp ce de la bătrânul televizor cu lămpi și plin de pânze de paianjen se încheiau ultimile versuri ale imnului ritmat de bubuiturile din ușă... „amintind de-un brav poporrr...”
   Emilian Lican-19.08.2015

(va urma)

miercuri, 12 august 2015

Povești dintr-o vreme (2)-Revoluționarul Gică(1) (Emilian Lican)


Povești dintr-o vreme (2)
Revoluționarul Gică(1)

Emilian Lican-12.08.2015

  
  Dimineața, înaintea ceasului „Zootehnica”- cocoșul, erai de obicei trezit de puricii care văcărmăreau pe ecranul super-bombat al televizorului cu lămpi, cel plin cu pânze de painjen, rămas deschis fie din cauza oboselii fie din cauza plictiselii din seara precedentă cea în care colectiviștii fluturau paharele prin aer, închinând versuri băștinașe și nerușinate despre mândrele lor, una mai cinsită ca alta... Telecomanda cu lămpi nu a fost inventată sau poate doar în România nu se știa de așa ceva!
   Erau buni și puricii de pe ecran că mai aduceau și ei niște umbre alb/negre pe pereții camerei deja plină cu pânze de painjen și de monotonia singurătății pentru cei singuri dar și pentru cei învățați cu singurătatea în doi din diminețile unor noi zile de muncă...La unii, de bețivi ce erau, le plecau partenerele de cum se făcea seara și le găsea dimineața de obicei în camera răcoroasă și plină de aerul înțelepciunii al vreunui activist de partid sau la vreun C.A.P.-ist mai cu băgare de seamă...  
   Gică era puțin din toate, adică proaspăt uns comunist, cu valențe de activist de partid- după revoluție chiar a ajuns primar... , C.A.P.-ist și tractorist cu vechime ... Rar mai aducea vreo mândruță pe acasă. Nu avea timp, când dimineața pe câmp, când seara prin crâșmă, așa că întindea și el săracul câte o fată mare, de obicei măritată cu acte în regulă, prin cabina tractorului, singurul tractor negru din toată comuna, unde mai dadea cu coasa prin câmpiile pline cu mărar iar altele sterpe de cultură...
   Tocmai se gândea cum să-și facă ordine în viață, să se așeze la casa lui... Să devină gospodar că prea s-a săturat de pânze de păianjen pe pereții din casă dar mai ales pe cei din sufletul său... Îngândurat, ridică ceașca cu nechezol- un fel de cafea la modă pe atunci, când televizorul prinse viață, fugărind purecii de pe ecran și paianjenii de pe propriile lor pânze, într-un urlet prelung ca de fiară rănită:„...Trei culori cunosc pe lume...”-imnul național al Republicii Socialiste România” care deschidea de obicei emisia Tv...
 
   Șocat, Gică scăpă din mână ceașca cu nechezol direct pe cimentul din bucătărie care se sparse strident în cioburi de sticlă, făcută la Dorohoi, prin toate ungherele iar nechezolul se întinse precum o păcură neagră printre picioarele sale tremurânde și speriate...
   Un gând îi săgetă inteligența:„..ce se întâmplă? De obicei emisiunea începe cu țiuitul de miră dungată pe ecran...” Cu gura căscată și ochii holbați spre televizorul bombat, luă poziția drepți, îngânând ușor imnul în izmenele tremurânde și pătate de nechezol...

Emilian Lican- 12.08.2015
(va urma)

vineri, 7 august 2015

Romeo Tarhon: „Lyrics et prosa”, volumul I-România 2015 ( Editura Națiunea)

Romeo Tarhon

   „Nu este vorba nici de un simplu talent, nici de faptul
că ați fi un versificator, și nici nu sunteți un simplu „maestre”.
Dumneavoastră faceți cititorul să transpire poezie. Îl aduceți la
starea de poezie și-l lăsați să trăiască acolo mult timp. Sunteți
unul dintre poeții contemporani care va rămâne peste vremuri...”
( Bilea Diana Dobrița).

   „Doar artiștii adevarați precum Nicu Alifantis și Romeo
Tarhon pot să mai aducă bucuria în sufl etele semenilor confruntați
cu multe în zilele noastre. Sunt adevarați trubaduri, unul al poeziei,
celalalt al unor melodii de neuitat. Domnule Romeo Tarhon,
poezia dumneavoastră, atât de frumoasă și sensibilă, este pentru
mine o revelație. Multumesc pentru că existați...!” (Mihai Tofan).

   „Din întreaga dumneavoastră creaţie răzbate dragostea de
ţară şi de limbă. Meritaţi cu prisosinţă să staţi alături de titanii
literaturii române” (Bombonica Curelciuc).
   „Un scriitor cu mult curaj, revolutionar, istoric. Se simte
forta dramatismului care deranjeaja clasa politică, iar noua ne
ridica moralul . Sincere felicitari...!” (Elena Dinescu).
   „Prin versurile Dvs. renaște poezia în aceste timpuri triste
de decizii fatale. Creațiile vă sunt desăvârșite, sunt un deliciu al
hranei mele spirituale...” (Ileanna Nedelcou).




Se apropie Unirea
Romeo Tarhon

Se apropie Unirea,
De la Chișinău la Iași,
Simt că simt înromânirea
Celor mai fruntași fruntași...

Se apropie Unirea,
Nu prin arme și ostași,
Doar voința și iubirea
Îi reprimă pe vrăjmași.

Se apropie Unirea,
Trădătorilor trufași,
Le va prevesti stârpirea
De nemernici și de lași.

Se apropie Unirea,
Vechii bravi înaintași
Își afla-vor nemurirea
În Unirea prin urmași.

Se apropie Unirea
Pas cu pas, mai sunt doi pași
Să horim cum ne e fi rea,
Românași cu românași...

Eminescu a avut...
Romeo Tarhon

A avut și el păcate
De copil, pubert, adult...
Și a spart multe lăcate
De cunoaștere și cult...

A avut greșeli, destule...
Câți n-avem? Însă, doar el
E răsfrângere, recul e,
Al destinului rapel...!

A avut gesturi naive
Și cuvinte rătăcite
Din lumeștile motive
Ale tristei lui ursite...

A avut dureri, înfrângeri
Și-ndoieli de strâmbă cruce,
Dar a fost înger din îngeri
Și nu-i drept a le mai duce...

A avut destin de rană
Ce în frunze moarte moare,
În suspinul de sub geană,
În cuvântul care doare...

A avut ce azi firescu-i
Eu să stihui: ritm și rimă,
Când și când să eminescui
Plăsmuirea lui sublimă...

A avut mizeră soartă
Cum au, fericiți, isușii;
Stau și eu la rând la poartă
Să-mi tocmesc urna cenușii...

A avut lumină slabă,
Însă bate-n veci departe,
Deși a murit în grabă,
Viețuie și după moarte...

A avut drept mântuire
Dezosânda românească
Întru moarte, care mir e
De iubire eminească...

Basarabie, te cert...
Romeo Tarhon

                                                      Frați de peste mal de Prut,
Vă deplâng, vă cert, vă iert,
Ați ales ce nu ați vrut:
Un destin plumbos, incert...

Frați de peste mal de mal,
Vă deplâng, vă dor, vă pierd
Ați ales confuz, fatal,
                                                      Nu mai pot să vă dezmierd...

Frați de peste mal de-un pas,
Vă deplâng gemând răpus,
Ați ales ultimul ceas
Spre mormânt satanic, rus...
Frați de peste mal de frați,
Vă deplâng, azi în zadar
Ați ales să nu păstrați
Românismul drept sfânt dar...

Frați de peste mal de mâl,
                                                      Vă deplâng și vă contest,
                                                      Ați ales drept Cernobâl
                                                      Malul Prutului din Est...

Romeo Tarhon: „Lyrics et prosa”, volumul I-România 2015 ( Editura Națiunea)

Important!

Anunț!

Dacă a scrie este o pasiune pentru tine și dorești să apari pe acest blog, trimite textele tale și o fotografie de profil aici:

Pentru un text care dorești să fie publicată orice altă fotografie este permisă publicarea doar dacă fotografia respectivă este realizată de tine.
Nu îți face griji de nivelul la care te afli în taina scrisului!