Cârmă vândută
Emilian Lican

Îmi doresc cu ardoare să ajung grabnic
În colțul de rai unde înfloresc trandafirii;
Este locul în care sufletu-mi habotnic
Mă poartă tainic spre petalele fericirii,

În basmul care-mi albește părul
Când se scutură de flori merii,
Iar sufletu-mi rătăcit își duce dorul
                                         Spre câmpul răcorit de lăsarea serii.

Este zona unde se agită frunzele de plop
Înainte de vânt, prevestind furtuna
Și pe cer norii se adună-n galop
Când în noapte lumină sfântă-i Luna...

Este țara unde brazii sunt mândri,
Dar amenințați de patima lăcomiei;
Este țara oamenilor hâtri,
Acum prostiți în ceasul sărăciei...

Dar sper să mai prind din timp o fărâmă,
Să ajung să văd ce-o să mai rămână
Din țara cu căpitanul fără cârmă,
Ducându-și vasul din rână-n rână...

Emilian Lican
Volumul:„Limba noastră eminescă” din colecția „Cu patria în suflet-vol III”
Antologie cu 34 de minunați coautori
EDITURA NAȚIUNEA,BUCUREȘTI 2014
Foto: Emilian Lican

,,Fiorosul”

Fotografia se numeste ,,Fiorosul” si e facuta acum doi ani la tara...in satul meu natal numit Candesti. Initial m-am dus sa fotografiez muguri de cires iar cand l-am vazut cum se uita la mine si cat de frumos era am schimbat imediat setarile si nu l-am ratat! Aceasta poza a facut furori fiind acceptata la doua saloane nationale si unul international.

Lirix: Proză

Lirix: Proză: Povești dintr-o vreme (1)

Emilian Lican-12.03.2015

   Era o vreme când lumea nu era stresată,nu era preocupată de politică că era una singură și oricum îți plăcea nu-ți plăcea erai membru de partid și împotriva partidului nu prea se putea face nimic... Era o vreme când lumea nu era preocupată de avere,nu era concurență de bună stare printre vecini,cum în mod paradoxal față de vremurile de azi nu erau mulți cu dor de ducă...Era o vreme când te supărai dacă nu erai invitat la o nuntă,cumetrie...Acum lumea se pare că se bucură doar de parastase...

 Ei,cam prin acele timpuri,era o vreme când toată lumea avea timp pentru toată lumea,femeile pe la muncă,că era de lucru,altele casnice că era multă treabă pe lângă casă...Bărbații de la muncă, fiind bărbați, mai întârziau și pe la crâșmă că aveau timp și bani de dat...Unii mai mergeau de fantezie și pe la femeile altora că de...și de-o parte și de alta a baricadei yin și yang,se simțea nevoia de picanterie că oricum era mare plictiseală...



   ION RADU - Sus la crasma-n Dealul Mare (versuri: Oct. Goga)



Vezi mai multe video din muzica

   Se mai tachinau bărbații unii pe alții cu glume când se întâlneau la bufet,fiecare în gând cu secrete despre nevestele lor ...În final se dadeau bărbați fideli,dornici să ajungă fiecare cât mai grabnic lângă dragele lor draguțe...La ultimul rând de vermut,fiind și colectiviști în paralel cu munca de la oraș,închinau în mare veselie,ciocnindu-și paharele,nerăbdători de farmecele mândrelor ...,zicând toți la unison:„sus colectiviști paharul chizda-i dulceee ca zaharul! ”Apoi fiecare se ducea devreme acasă,să culeagă dulcele nectar din câmpia cu mărar...La o seamă era doar gura de ei,se duceau acasă că oricum bufetul se închidea la ora 22!Poate mai prindeau ceva la televizor chiar dacă se uitau la același actor sideral din fiecare seară...Trebuia oricum deschis televizorul că altfel prindea pânze de paianjen printre lămpi...
   Azi parcă nici nu-ți mai vine să mergi la casa ta....Ce să găsești în ea,că nevasta este în străinătate iar în altă parte ce să cauți că au rămas doar babele...

(va urma...)



Emilian Lican-12.03.2015
Sursa fotografiilor:este liberă

PRIMĂVARĂ
Ileana Cornelia Neaga

Râde fir de iarbă-n soare
Muguri roz,  înnebunesc
Crapă-n lacrimă de rouă!
Vânt adie,-i doar o boare
Greieri Cri-Cri, dănțuiesc!

Bâzâit, zumzet îi oare?
Mă ascund, să n-o pățesc!
Doar albine-s lucrătoare!
Buze fragă,  îndulcesc!
(Soții lor, cam trândăvesc!)

Simfonie-i pe răzoare
Nori azuri, ușor plutesc!
Se-ntorc berze călătoare
Cuib în grabă, construiesc
Bebelași, ne dăruiesc!

Ileana Cornelia Neaga

Strigă-un dor,  în gură mare:
-Soare mândru, mă topesc...
Dor durut a dat în floare!
-Fluierând, o să răzbesc
Strivind perle... of, ce doare!

Praf de stele, pe cărare
Licurici ce strălucesc!
Unde ești iubire, dară?
Aripi străvezii, îmi cresc
 Cântu” îmi e sărbătoare!

Mă-nfior, mă dumiresc
Râde, fir de iarbă-n soare,
 Sălcii plâng, înmuguresc
Dor durut a dat în floare
Praf de stele-i pe cărare!

Primăvară, te iubesc!

Ileana Cornelia Neaga-Martie 2015 

Sursa imaginii despre primăvară: internet

   Din cauza procedurilor complicate,(recunosc) de înscriere ca și autor de blog la :http://lirix-facebook.blogspot.ro/ , am preluat cu drag versurile doamnei Cornelia Neaga și le-am publicat în acest articol al blogului.Sper să găsesc în cel mai scurt timp o metodă mai simplă de înscriere a autorilor ce doresc să contribuie prin creațiile lor la acest blog ,ce se află la început de drum...

Șapte clipe
Emilian Lican

Soare ascuns de nori,
O floare pierdută-n pădure,
Suspin de vânt în zori,
Clișee nostalgice, pure...

Plouă cu lacrimi reci,
Două vrăbii par nebune,
Zgribulite-n triluri seci,
            Ciripesc fărâmi de pâine...

Aud un murmur violin,
Trei brazi spre mine se apleacă,
Vântul mă taie din plin
Sperând să mă întoarcă...

Privesc semeț înainte,
Patru ace de brad
Vor să le țin minte:
Îmi biciuie obrazul și cad,

Mă pierd în iarba pădurii...
Cinci minute de răgaz
Întins în zbuciumul naturii
Și simt tăieturi pe obraz...

Mă contopesc cu timpul:
Șase veșnicii fără o clipă...
Inima își pierde ritmul,
Ploaia e a lacrimei risipă.

Atunci, în timpul trecut,
Șapte șoapte ludice
În suflet mi-au crescut,
Creștine lirisme lăuntrice.

Acum, când soarele-i gol
De norii vrăjiți și mișei,
Mănunchi de raze-s pe sol,
Încălzind o turmă de mei...

Emilian Lican 

Grupaj foto: Emilian Lican

Noaptea strigilor
Emilian Lican

Un vaiet lung - săgeată în noapte,
O cucuvea adulmecă un destin...
Sinistrul vânt strecoară şoapte:
A tărâmului demonic festin...

Din iadul sufletelor rătacite
Unele evadează pe Pământ,
Prin umbrele nopţii risipite,
Aduc disperare prin vânt...

E noaptea când strigile se joacă,
Nu sunt primite în Iad nici în Rai,
De le-ntâlneşti, minţile îţi toacă,
Sufletul, fără să vrei, lor îl dai...

În noaptea când Luna-i palidă,
Înfrigurarea celestă te cuprinde,
Tăcerea devine morbidă,
Prin raze argintate se întinde...

Când liniştea nopţii se sparge
De râsete cristaline de copii,
Sunt strigile care te vor atrage
În jocul lor nebunesc pe câmpii...

Astupă-ţi urechile mai bine,
Închide-ţi şi ochii de vrei,
După râs urmează suspine,
Pierdută va fi urma pașilor tăi...

Te vei trezi apoi, dimineață,
Buimac de- amintiri în eclipsă,
Priviri tulburate în ceață
Căutând rațiunea frânturilor lipsă...

Slăbănoaga regină este mulțumită,
Cu ea se iubesc până în zori
Cei ce o întâlnesc și-o fac fericită,
Trăiesc, uită tot, mor uneori...

Emilian Lican

Sursă imagine:mistere mondiale

Sondaj de opinie

Gustave Courbet (1819-1877)

Un interesant sondaj de opinie pe pagina de forum a blogului! 
   Nu am să înțeleg nici o dată de ce în trecut asemenea picturi nu stârneau polemici legate de nuditate iar acum cel puțin în România în era aparatelor foto digitale fotografiile nud,pictorialele,unele dintre ele adevărate opere de artă ,creează adevărate controverse... Pentru a dezamorsa această temă încă de la început am realizat următorul sondaj de opinie unde aveți și dumneavoastră posibilitatea de a adăuga propriul răspuns fiind un sondaj deschis!
   Vă mulțumesc anticipat pentru participarea la dialog! (Pagina Forum)

După părerea dumneavoastră nuditatea în imagini poate fi definită prin:
Vă rugăm să accesați pagina forum pentru bifarea răspunsului dumneavoastră: FORUM
Sursa imaginii: garbo.ro
Gustave Courbet (1819-1877) este un pictor de origine franceza, unul din principalii conducatori ai realismului in pictura franceza a secolului XIX


Nuduri celebre romanesti - MyVideo

După părerea dumneavoastră nuditatea în imagini poate fi definită prin:
Vă rugăm să accesați pagina forum pentru bifarea răspunsului dumneavoastră sau de ce nu adăugarea propriei păreri...: FORUM